Arhitecti : Stefan BURCUS, Victor STEFANESCU, Alexandru CLAVEL, Nicolae GHIKA BUDESTI, Grigore CERCHEZ, I.D. BERINDEY, Grigore CALINESCU
1906 : Pentru a celebra jubileul Regelui Carol I al Romaniei si doua milenii dela prezenta administratiei Imparatului Roman Traian in Dacia istorica au fost amenajate un parc si o expozitie nationala cu participare internationala
2003 : Parc public reamenajat
" Expoziţiunea Generală şi Jubiliară Română" din 1906 s-a amenajat pe o suprafaţă de aproape 42 hectare transformate în parc pentru acest scop, cu un lac artificial de 20.000 m.p., grădini libere, 60 de palate oficiale, 88 pavilioane, un parc de arhitectura vernaculara, pavilioanele Frantei, Austriei, Ungariei; trei pavilioane etnografice destinate industriei casnice din provinciile locuite de Români aflate in afara granitelor nationale ale statului la momentul expozitiei (Macedonia, Ardealul, Bucovina si Basarabia).Expoziţia din 1906 a fost - înainte de toate - un proiect de modernizare urbană de proporţii notabile. În sud-vestul Bucureştiului, într-o zonă în rapidă industrializare, un vast teren mlăştinos, străbătut de un drum cu arbori seculari a fost încorporat în oraş ca spaţiu public. Dezbateri profesionale, intervenţii politice şi un plan general au preexistat lucrărilor ample de echipare urbană (canalizare, apă, drumuri, instalaţii electrice). Expoziţia din 1906 a fost dedicată unei triple celebrări. Cu 45 de ani în urmă Bucureştiul devenise capitala unui nou stat. In1906 se aniversau 40 de ani dela instalarea viitorului Rege Carol I ca principe al Principatelor Unite şi 25 – dela urcarea sa pe tron ca Rege al Regatului României. Tot în 1906 se împlineau două milenii dela prezenţa legiunilor romane în Dacia. Statalitatea consolidată de Rege, autoritatea unei clase politice angajată în proiectul liberalizării structurilor economice şi sociale, deschiderea vieţii politice spre practicile democratice şi afirmarea apartenenţei istorice la lumea latină şi la lumea europeană au constituit reperele programatice ale mesajului expozitiei naţionale. Expoziţia dela Bucureşti a preluat un manifest national si patriotic şi l-a consfinţit în edificii construite. Pluralitatea vocabularului architectural, local dar şi universalist în varianta sa Art Nouveau, va fi asociată la proiectul de modernitate politică şi socială ca semn al sincroniei spaţiului român cu evoluţiile culturale, economice si politice europene.Planul general al expoziţiei a fost încredintat urbanistului francez Edouard Redont, flancat de biroul de arhitectura ad-hoc pus sub conducerea arhitecţilor Stefan Burcuş şi Victor Stefanescu cu I.D. Berindey ca inspector tehnic. Expoziţia a incorporat replici sau interpretari de arhitectura populara si instalatii tehnice traditionale (mori, ferme, saline, instalatii de extractie ptrolifera) precum si referinţe la un ev mediu romanţat (o replica a unei biserici medievale, turnul de apă si mici pavilioane au fost tratate ca bastioane medievale). Pavilionul Regal a fost construit in stilul romantic national ce va fi denumit mai tarziu Neo-romanesc. Cu prilejul expozitiei nationale din 1906, odată cu stilul naţional, un flamboiant Art Nouveauşi isi face intrarea pe scena capitalei Românei. Pavilionul Industriilor confirmă contractul noii arhitecturi cu vocaţia modernizatoare a momentului.Spatiul amenajat si unele pavilioane construite in 1906 (Palatul Cultural, Pavilionul Regal, edicule de arhitectura vernaculara) au fost folosite pana la al doilea razboi mondial pentru festivitati municipale, expozitii nationale sau industriale. In anii `60 parcul a fost reamenajat pentru a primi un monument comemorativ–sepulcral al liderilor regimului comunist. In momentul de fata se mai pastreaza biserica, turnul "medieval", "arenele romane " si unele amenajari peisajere. Materiale : Amenajari peisagere; Zidarie portanta pentru pavilioanele permanente, structuri temporare pe schelet de lemn sau metal.Influente : Art Nouveau, Sezession, recuperari istoriciste, Romantism National (Neo-Romanesc); Replici de arhitectura vernacularaContext urban : Extinderea perimetrului urban al capitalei, intr-o zonă in rapidă industrializare, printr-un parc cu functie reprezentativa, publica si comunitara.

Parc istoric

Artistes: Dimitrie Paciurea, Fritz Storck, Filip Marin