Parcul Expoziţiei Naţionale şi Jubiliare Române - 1
Parcul Carol
Bucureşti
1905-1906

Urbanist-peisagist
Edouard REDONT

Arhitecti : Stefan BURCUS, Victor STEFANESCU, Alexandru CLAVEL, Nicolae GHIKA BUDESTI, Grigore CERCHEZ, I.D. BERINDEY, Grigore CALINESCU
1906 : Pentru a celebra jubileul Regelui Carol I al Romaniei si doua milenii dela prezenta administratiei Imparatului Roman Traian in Dacia istorica au fost amenajate un parc si o expozitie nationala cu participare internationala
2003 : Parc public reamenajat
" Expozițiunea Generală și Jubiliară Română" din 1906 s-a amenajat pe o suprafață de aproape 42 hectare transformate în parc pentru acest scop, cu un lac artificial de 20.000 m.p., grădini libere, 60 de palate oficiale, 88 pavilioane, un parc de arhitectura vernaculara, pavilioanele Frantei, Austriei, Ungariei; trei pavilioane etnografice destinate industriei casnice din provinciile locuite de Români aflate in afara granitelor nationale ale statului la momentul expozitiei (Macedonia, Ardealul, Bucovina si Basarabia).Expoziția din 1906 a fost - înainte de toate - un proiect de modernizare urbană de proporții notabile. În sud-vestul Bucureștiului, într-o zonă în rapidă industrializare, un vast teren mlăștinos, străbătut de un drum cu arbori seculari a fost încorporat în oraș ca spațiu public. Dezbateri profesionale, intervenții politice și un plan general au preexistat lucrărilor ample de echipare urbană (canalizare, apă, drumuri, instalații electrice). Expoziția din 1906 a fost dedicată unei triple celebrări. Cu 45 de ani în urmă Bucureștiul devenise capitala unui nou stat. In1906 se aniversau 40 de ani dela instalarea viitorului Rege Carol I ca principe al Principatelor Unite și 25 – dela urcarea sa pe tron ca Rege al Regatului României. Tot în 1906 se împlineau două milenii dela prezența legiunilor romane în Dacia. Statalitatea consolidată de Rege, autoritatea unei clase politice angajată în proiectul liberalizării structurilor economice și sociale, deschiderea vieții politice spre practicile democratice și afirmarea apartenenței istorice la lumea latină și la lumea europeană au constituit reperele programatice ale mesajului expozitiei naționale. Expoziția dela București a preluat un manifest national si patriotic și l-a consfințit în edificii construite. Pluralitatea vocabularului architectural, local dar și universalist în varianta sa Art Nouveau, va fi asociată la proiectul de modernitate politică și socială ca semn al sincroniei spațiului român cu evoluțiile culturale, economice si politice europene.Planul general al expoziției a fost încredintat urbanistului francez Edouard Redont, flancat de biroul de arhitectura ad-hoc pus sub conducerea arhitecților Stefan Burcuș și Victor Stefanescu cu I.D. Berindey ca inspector tehnic. Expoziția a incorporat replici sau interpretari de arhitectura populara si instalatii tehnice traditionale (mori, ferme, saline, instalatii de extractie ptrolifera) precum si referințe la un ev mediu romanțat (o replica a unei biserici medievale, turnul de apă si mici pavilioane au fost tratate ca bastioane medievale). Pavilionul Regal a fost construit in stilul romantic national ce va fi denumit mai tarziu Neo-romanesc. Cu prilejul expozitiei nationale din 1906, odată cu stilul național, un flamboiant Art Nouveauși isi face intrarea pe scena capitalei Românei. Pavilionul Industriilor confirmă contractul noii arhitecturi cu vocația modernizatoare a momentului.Spatiul amenajat si unele pavilioane construite in 1906 (Palatul Cultural, Pavilionul Regal, edicule de arhitectura vernaculara) au fost folosite pana la al doilea razboi mondial pentru festivitati municipale, expozitii nationale sau industriale. In anii `60 parcul a fost reamenajat pentru a primi un monument comemorativ–sepulcral al liderilor regimului comunist. In momentul de fata se mai pastreaza biserica, turnul "medieval", "arenele romane " si unele amenajari peisajere.
Materiale : Amenajari peisagere; Zidarie portanta pentru pavilioanele permanente, structuri temporare pe schelet de lemn sau metal.Influente : Art Nouveau, Sezession, recuperari istoriciste, Romantism National (Neo-Romanesc); Replici de arhitectura vernacularaContext urban : Extinderea perimetrului urban al capitalei, intr-o zonă in rapidă industrializare, printr-un parc cu functie reprezentativa, publica si comunitara.

Parc istoric

Artistes: Dimitrie Paciurea, Fritz Storck, Filip Marin