Palatul Culturii
Piateta primariei la intersectia cu strada George Enescu
Targu Mures
1910-1914

Arhitecti
Marcell KOMOR
Deszo JAKAB

1914 : Palat Cultural
2003 : Palatul Culturii. Aici se afla sediul filarmonicii orasului, al bibliotecii regionale, muzeului de arta si istorie, galerii de arta si un centru de conferinte.

Palatul Culturii din Targu Mures este ultima lucrare realizata inainte de primul razboi mondial realizata de prolificul parteneriat al celor doi arhitecti si este considerat opera lor cea mai completa. Palatul Cultural este si ultima constructie realizata de autori in idiomul regional-romantic asociat spiritului sezesionist central european in varianta sa maghiara.
Spre deosebire de volumul autonom al Prefecturii alaturate, Palatul Culturaii este un edificiu de colt, care articuleaza doua fronturi stradale perpendiculare, fara accente de volum care sa exprime existenta unor spatii dominante in interior, cum ar fi sala de concert. Cladirea e ritmata de travei monumentale si prezinta registre orizontale drastic diferentiate, dela etajele inferioare tratate ca un soclu supradimensionat de masonerie de granit in opus ciclopian regularizat, trecand prin doua nivele diferentiate cromatic. Ultimul nivel se prezinta ca o pseudo-logie plasata sub streasina cu arcatura fina in ritm rapid. Acoperisul de tigla smaltuita cu elemente in patru ape la colturi apeleaza la un motiv decorativ in camp continuu, contrastand, cromatic si ornamental, cu acoperisul Prefecturii. Elementul caracteristic al fatadelor este asocierea de natura eclectica a unor formule compozitionale, expresive si ornamentale de facturi extrem de diferite – ce include suprafete arhitecturate prin materiale puternice, citate rinascentiste sau gotice, alto-reliefuri figurative cu subiecte istorice, foarte ample si frumoase panouri (unele pe doua nivele) in mozaic de sticla pe fond aurit cu subiecte rezolvate in stilistica simbolista cu personaje si elemente vegetale, portretistica sculpturala realista in rond-bosee inserata in fatada, fier forjat. Executia este cu totul remarcabila iar edificiul este excelent conservat. Interiorul cu spatii foarte ample (foyer-uri, sala de concert cu orga, sali de expozitie, sala de conferinte, sali de cursuri, biblioteca, spatii muzeale, galerii deschise spre strada ) este dominat de o tratare cromatica in culori saturate si profunde folosite in tehnica picturii in ulei pe tencuiala preparata. Subiecte legendar-istorice sunt rezolvate in maniera simbolista iar motive vegetale trimit si la folclorul local si la girlande tipic sezessioniste de vita de vie, bujor, lalea, nufar, irisi etc. Vitrouri elaborate, de mari dimensiuni, combina un decor geometrizat in linii frante cu adevarate naratiuni figurative de mari dimensiuni. Numeroase formule de ornamentica geometrizata spatiala de inspiratie vieneza (stalactite, motive piramidale ascutite, capiteluri in trunchi de piramida, motivul patratului etc) definesc estetica salii de concert.

Materiale : Caramida, beton armat, granit, ceramica smaltuita, mozaic, stucco, fier forjat, oglinzi, mobilier inclus.

Tehnici : Zidarie portanta, acoperis din sarpanta de lemn cu invelitoare din tigla smaltuita, mozaicuri de sticla de Murano, vitralii, pictura decorativa in ulei pe tencuiala preparata, sculptura in alto-relief.

Influente : Edificiu cu o volumetrie simpla animat insa de o decoratie exctrem de bogata si diversificata, eclectica prin sursele de inspiratie, tehnicile si materialele folosite subsumate unui sentiment general al sezessionului tarziu vienezo-budapestan cu tenta romantic regionalista

Context urban : Edificiul formeaza latura sudica din squarul monumental din centrul administrativ al orasului si judetului, dominat de edificiul prefecturii si campanila sa (realizat anterior de cei doi arhitecti), cu fatada estica flancand largo cu vegetatie bogata si statui comemorative si animat de o activa viata comerciala, turistica si culturala.

Clasat monument de arhitectura 

Artistes: Roth Miska si Nagy Sandor (mozaicuri de fatada, vitralii interioare), Kallos Erno (sculptura figurativa), Korosofy-Kriesch Aladar (pictura interioara), arhitectul Thoroczay-Wiegand (vitralii interioare) printre altii; au participat la executie numeroase ateliere locale de mestesugari de arta.