Casa Cusí
Rambla, 20
Figueres
1894

Arhitect
Josep AZEMAR i PONT

Locuinta, birouri

Mare casă urbană între alte două clădiri, în prezent, cu o parte destinată birourilor bancare. Situată pe bulevard, spațiul urban cel mai reprezentativ al orașului, se bucură de o poziție urbană privilegiată și formează un ansamblu cu casa Salleras, casă modernistă care este o altă mare clădire din această zonă. Deși, la început, nu se întâmpla așa, când au fost construite ambele clădiri, dădeau spre străzi înguste, despărțite de bulevard printr-un grup de clădiri care, mai târziu, au fost dărâmate.Proprietatea unui industriaș, care era unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai burgheziei locale, casa Cusí a fost construită în trei etape. În 1894 au fost construite cele trei anfilade din partea stângă , cu porticul în poziție centrală, iar tribuna, în partea stângă. Între 1903 – 1904, dobândindu-se parcela vecină, au fost adăugate anfilada dreaptă și turnul, care, inițial, avea acoperișul în patru ape. În 1904 a fost refăcută partea superioară a turnului, modificându-se fereastra și acoperișul, care au căpătat forma actuală.E o clădire unică în Figueres, atât în ceea ce privește proporțiile cât și datorită decorațiunilor, evidențiindu-se turnul și acoperișul din ceramică smălțuită. Prin tipologia sa, e o reabordare a casei în stil gotic, cu o serie de ferestre formând un spațiu deschis de la un capăt la celălalt al mansardei, element de construcție foarte folosit în acea perioadă, și curtea cu scară pentru a avea acces în salon, în jurul căruia sunt distribuite camerele. Elementele decorative sunt, în special, în stil neogotic.Această clădire trebuie încadrată în stilul modernist sau premodernist cu puternice elemente neogotice, curent care s-a păstrat viu în Catalunya de-a lungul acestei perioade, cu mai multe sau mai puține elemente moderniste în același timp, și care a fost foarte întrebuințat de arhitectul Josep Azemar.În acest caz, detaliile care sugerează modernismul trebuie situate în structura volumetrică începând cu tribuna, la o extremă, și turnul, la cealaltă, contrastele cromatice, utilizarea ceramicii smălțuite pentru acoperiș, decorațiunile florale, fierul forjat folosit la zăbrelele de la ferestre, feroneria de la ușă și giruetele de la turn, precum și flosirea cu mare grijă a detaliilor decorative și a texturilor și combinațiilor de materiale, care sunt caracteristice acestui arhitect. În grădina din fața casei, ies în evidență două corpuri de iluminat din fier forjat, unul de perete, iar cealalt situat pe un stâlp.

Bun Cultural de Interes Local