Imobil La Caixa
strada Major, 2-6 Rambla Antoni Vidal, 20-22
Sant Feliu de Guíxols
1923

Arhitect
Rafael MASÓ i VALENTÍ

Casa de economii, biblioteca

Imobil cu parter și etaj, destinat sediului unui CEC și unei biblioteci subvenționată de asociație. Este situat la colțul dintre unul din bulevardele sau străzile principale ale orașului și strada Major. E un bloc alungit, cu partea mai îngustă spre bulevard. Rafael Masó marchează colțul, amplasând două arcuri de acces spre o copertină deschisă în unghi și « înălțând » parterul în acest punct. Pentru a contrabalansa, amplasează un turn pătrat pe trei etaje și un acoperiș piramidal contondent la cealaltă extremă a clădirii, unde se afla inițial poarta de acces în bibliotecă, situată în acea aripă a clădirii (În prezent, accesul in cladire a fost mutat în strada alăturată, iar pe vechiul loc s-a amplasat o boltă similară cu celelalte).În afară de aceste jocuri de volume, imobilul prezintă o diferență de nivel foarte bine delimitată. Parterul este din piatră aparentă. Pietrele cioplite, cu reborduri, contrastează cu piatra șlefuită a elementelor singulare cum ar fi postamentele, arcurile, stâlpii și coloanele arcadelor care formează uși și ferestre. Acest etaj este foarte bine delimitat printr-o impostă puternică tot din piatră șlefuită care străbate pe orizontală tot etajul și urcă puțin pentru a întări colțul. Primul etaj, ca și turnul, prezintă o fațadă de culoare crem care contrastează puternic cu culoarea gri-deschis a pietrei. Acest etaj are un pronunțat caracter orizontal obținut cu ajutorul ferestrelor late, unite prin buiandrugi și separate doar prin mici stâlpi și prin linia puternică a streașinei. Copertinele bine fixate și de culoare închis㠖 din ardezie -, reprezintă al treilea element cromatic care se distinge pe înălțime.Acest imobil aparține celei mai productive epoci ale lui Rafael Masó. Prezintă un interes special, pentru că este prima construcție cu etaj la care se poate observa o manieră de abordare modernă și, totodată tradițională și unde tradiția catalană devine punct de referință mai presus de modernitatea arhitecturii din Europa Centrală care a predominat până atunci în lucrările lui. Dar este o tradiție care vrea să se transforme în limbaj contemporan. Este deci un imobil de tip « noucentist », al acestei încercerări de « Noucentism », care, deși animat de un spirit foarte diferit de cel al Modernismului, păstrează interesul pentru detaliile decorative, puterea expresivă a materialelor, folosirea fierului forjat și ceramica, etc.Deci, în cazul acestui imobil, trebuie să se țină cont de o serie de elemente, ce provin din tradiție, cum ar fi coloanele duble, scurte și groase care susțin arcurile parterului, semicoloanele îmbrăcate în ceramică, de la ferestrele primului etaj, grilajele în stil renascentis, streașina din lemn și ceramică, folosirea scuturilor ca motiv ornamental – din ceramică sau piatră -, reliefurile zimțate sau brâielor pe care le folosește împreună cu coloanele din piatră, etc.

Bun Cultural de Interes Local